Amețeala nu vine doar de la anemie și oboseală: 7 afecțiuni pe care le semnalează amețeala

Aproape oricine a experimentat cel putin un episod de ameteala.

Este vorba despre o senzatie neplacuta de instabilitate, de rotire a obiectelor din jur, clatinare si uneori chiar cadere.

Ameteala este insa un factor vag, care trebuie pus in legatura si cu alte simptome de tipul greata, varsaturi, paloare, transpiratii, anxietate, teama si uneori lesin. Corelatia dintre aceste elemente poate semnala anumite afectiuni.

Ameteala nu este o boala, ci efectul unor disfunctionalitati ale organismului. Poate fi un eveniment singular sau poate fi o problema cronica, de lunga durata.

Tipuri de amețeli

Vertij.

Sentimentul de miscare atunci cand pacientul se afla in stare de repaos, ca si cum s-ar invarti in jurul propriului ax, iar toate obiectele din jur par sa se invarteasca si ele.

Acesta poate semnala o problema cu sistemul vestibular al urechii interne – sistemul de echilibru al organismului. Aproape jumatate dintre pacientii care se adreseaza medicului pentru ameteala o fac pentru vertij.

Dezechilibru.

Persoana se simte instabila, are sentimentul ca nu se mai poate tine pe picioare si chiar senzatia unei lipse de echilibru.

Anxietate.

Oamenii care sunt speriati, ingrijorati, deprimati sau care se tem de spatii deschise pot folosi termenul „ametit” pentru a descrie starea de sperietura, deprimare sau anxietate.

Boli semnalate de amețeală.

Ametelile care apar sporadic nu sunt periculoase si pot fi cauzate inclusiv de oboseala sau de o slaba hidratare. In schimb, atunci cand este vorba despre o frecventa ridicata a episoadelor de ameteala, cauza ar putea fi cautata in cateva directii:

Anemie.

Fierul este un mineral necesar pentru buna functionare a organelor vitale. Carentele de fier din organism au, printre altele, drept simptom ameteala. Pacientul se simte slabit, nu se poate concentra si indica o stare de oboseala inexplicabila, careia ii adauga ameteli.

Migrenă.

Este o durere puternica de cap, invalidanta, care apare adesea insotita de ameteala, de greata si varsaturi si de sensibilitate la lumina, mirosuri si zgomot. Vertijul si cefaleea apar brusc, sub forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are ameteli sau dureri de cap.

Otită.

Infectia urechii interne, care este cunoscuta si drept otita, se poate manifesta prin ameteli, stari de voma si tulburari de echilibru.

Tumoare cerebrală.

Ametelile care debuteaza lent, dar care treptat se intensifica, fiind insotite de dureri de cap tot mai puternice pot semnala o tumoare cerebrala. Vertijul se poate intensifica in anumite pozitii ale corpului.

Hipo și hipertensiune.

In cazul unei tensiuni scazute, cauzata inclusiv de lipsa unei hidratari corespunzatoare, pacientul poate resimti stari de ameteala. Ametelile pot aparea si la persoanele cu hipertensiune. Acestea sunt asociate cu dureri de cap si tiuituri in ureche.

Sindromul Meniere.

Este o tulburare care include o serie de simptome episodice, inclusiv vertij, pierderea auzului, tinitus (zgomote in ureche), presiune, precum si senzatia de plenitudine in urechea afectata.

Epilepsie.

In unele cazuri, pacientii cu epilepsie au ameteli si pierderi de constienta si chiar halucinatii.

Cauza ametelilor trebuie stabilita de catre medic, care ii va prescrie pacientului tratamentul potrivit, in functie de boala de care sufera.